Călărași – Fetești – Cernavodă – Hârșova
Ne începem însă călătoria pe acest tronson având pe dreapta drumului brațul Borcea, loc ideal pentru pescarii amatori și profesioniști. Pe traseu există nenumărate locuri de camping, dar și plaje mici și sălbatice pentru exploratorul aflat în căutarea unui loc liniștit în care să pescuiască.
Trecem apoi podul peste Dunăre între Feteşti şi Cernavodă, opera inginerului Anghel Saligny, construit între 1890 și 1895 pentru a asigura legătura feroviară între București și Constanța – cel mai lung pod din Europa la acea dată.
În doar câțiva kilometri, putem face o oprire la Capidava, unde se află cetatea cu același nume. Situată pe malul drept al Dunării, la jumătatea distanței dintre Hârșova și Cernavodă, șoseaua care leagă localitățile trece chiar pe lângă zidurile cetății.
Hârșova – Brăila – Galați
Imediat după aceea ajungem în Hârșova, localitate cu o vechime de 7 milenii, care în antichitate s-a numit Carsium. De văzut aici Cetatea Carsium Hârșova, dar și Canaralele de la Hârșova – o zonă de interes din punct de vedere geologic, cu sedimente calcaroase care conţin urme ale vieţuitoarelor jurasice.
Băile Termale Puturoasa – Hârșova
Un zăcământ de ape mezotermale sulfuroase se află pe malul Dunării, la 2 km de orașul Hârșova. Datorită conținutului bogat în sulf, aerul din zonă emană un miros specific, ceea ce a făcut ca întreaga zonă să intre în conștiința comunității locale sub numele de ,,Puturoasa”.
Insulele Brăilei
Părăsim acum Hârșova și ne îndreptăm către Brăila, ținând drumul județean 222 F. Pe parea stângă, după ce ieșim din localitate, vom avea Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. Situată între Brațul Măcin și Brațul Vâlciu, Insula Mică a Brăilei, denumită și Balta Mică a Brăilei, este constituită dintr-o salbă de 7 insule, cu o suprafață de 9559 ha.
Urmează apoi Insula Mare a Brăilei (sau Balta Brăilei), o zonă cu o biodiversitate uimitoare. Ea are, în medie, 60 km lungime și 20 km lățime, cu o suprafață totală de 710 km².
Parcul Național Munții Măcinului
Iar înainte de a ajunge în zona Brăila-Galați, vom străbate Parcul Național Munții Măcinului, unde vă recomandăm să faceți un popas de cel puțin o zi. Munţii Măcinului, cei mai vechi munţi din România, se caracterizează printr-o mare diversitate şi o importanţă deosebită, datorită prezenţei unor specii rare şi protejate la nivel internațional.
Zona oferă locuri numai bune pentru pus cortul, o serie întreagă de trasee pentru drumeție, dar și zone amenajate pentru escaladă.
Brăila
Lăsând în urmă acest peisaj unic în relieful României, traversăm din nou Dunărea, însă de data aceasta pe podul nou contruit care leagă satul Smârdan de orașul Brăila. Și nu putem trece cu vederea această așezare, cu străzile sale înțesate de palate și case vechi care aduc aminte de perioada de glorie a orașului de altădată, cu faleza spectaculoasă aflată pe malul Dunării de unde puteți pleca în plimbări cu vaporașul, sau cu Cetatea Brăilei, aflată în Grădina publică din oraș.
Galați
După ce am trecut de Brăila, ne îndreptăm atenția către ultimul punct din Tronsonul dobrogean Via Danubiana. La fel ca și Brăila, Galați este un oraș cu adevărat spectaculos și încărcat de istorie. Aici avem cea mai lungă faleză din Europa de pe cursul Dunării, iar de-a lungul ei veți vedea sculpturi din metal făcute în anii 1970.
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior oferă posibilități excelente pentru observarea păsărilor și a naturii, iar turiștii pot explora zona pe jos sau cu bicicleta. Există, de asemenea, și o serie de trasee amenajate pentru plimbări cu barca pe Prut.
Complexul Muzeal de Științele Naturii este un alt loc care nu trebuie ratat, cu grădina botanică în care trăiesc mii de varietăți de plante, un acvariu cu 800 de pești, un observator astronomic, o grădină senzorială și multe alte atracții pe suprafața imensă de peste 14 hectare.
