Amenajată de-a lungul Dunării, faleza oferă o panoramă superbă și este un loc preferat de localnici și turiști pentru plimbări relaxante în aer liber. Zona dotată cu alei, bănci și spații verzi, este ideală pentru o pauză după o plimbare lungă, pedalat sau vâslit pe Via Danubiana.

Plantată în ultimii ani de Asociația MaiMultVerde la doar 10 minute de centrul orașului Giurgiu, Pădurea Cama acoperă o suprafață de 20 de hectare pe care au fost plantați peste 250.000 de arbori și arbuști din 55 de specii. Aici se află și 3 picturi murale realizate de Wanda Hutira pe pilele din beton ale unui pod dezafectat aflat pe malurile canalului care leagă orașul Giurgiu de Dunăre.

Construită pe malul Dunării în secolul al XIV-lea de Mircea cel Bătrân, Cetatea Giurgiu reprezintă un important monument istoric la granița dintre România și Bulgaria. Astăzi, cetatea (mai bine zis bucățile de pereți care au mai rămas din ea), rămâne un simbol al istoriei, al rezistenței locale și al arhitecturii medievale din Balcani, și a fost consolidată în ultimii ani de primăria orașului. 

Podul Bizetz din Giurgiu este unic în Europa datorită construcției sale curbate, o provocare mare pentru arhitectul Anghel Saligny și constructorul Ion Ionescu Bizetz. Terminat în 1905, a fost primul pod din Europa construit curbat pe orizontală. Acesta a fost ridicat peste bazinul Sfântul Gheorghe pentru a sprijini urbanizarea insulei Ramadan (Plaja Veche) și dezvoltarea industrială a orașului. Vechiul pod rămâne până astăzi un reper în dezvoltarea orașului.

Bordeiul istoric din Giurgiu stă ascuns pe o străduță mică și liniștită de case. Este ultima de acest fel din oraș care a rămas în picioare și reprezintă un model tradițional de locuință de la câmpie. Dacă ajungi aici, vei fi întâmpinat cu căldură de proprietari, care cel mai probabil te vor invita să fotografiezi de aproape această mică bucată de istorie locală. 

Vei găsi aici artefacte locale și naționale, documente istorice, precum și obiecte descoperite în săpături arheologice din regiune, care oferă informații despre civilizațiile și așezările istorice care au existat pe teritoriul județului Giurgiu. Muzeul oferă expoziții despre tradițiile locale, costume populare și obiecte de artizanat, plus un „arbore” al domnitorilor care au trecut pe aici și un istoric al conflictelor cu Imperiul Otoman.

Construit în 1866, în stil neoclasic, din cărămidă și piatră, Turnul cu Ceas se află chiar în centrul orașului, în apropierea Pieței Centrale. Acesta are aproximativ 30 de metri înălțime, iar ceasul de pe fațadă avea misiunea să dea localnicilor ora exactă. De-a lungul timpului, turnul a suferit modificări și restaurări, a rămas un simbol al orașului, însă nu mai este funcțional în prezent. 

Podul Giurgiu-Ruse, cunoscut ca „Podul Prieteniei” leagă cele două orașe din țările vecine România-Bulgaria și este considerat unul dintre cele mai complexe proiecte de inginerie de la acea vreme (a fost inaugurat în 1954). Podul are peste 2.000 de metri lungime și 30 de metri lățime, cu două niveluri: unul pentru trafic rutier și unul pentru feroviar, dar include și un trotuar pentru pietoni. Este o legătură esențială între cele două țări, facilitând comerțul și turismul. 

Centrul se află într-o casă veche, boierească, în comuna Găujani, la doar 30 de kilometri distanță de orașul Giurgiu. Clădirea adăpostește un mic muzeu cu costume tradiționale, dar este și loc de întâlnire și lucru pentru femeile din comunitate. Centrul educațional de tineret reprezintă și un spațiu viu în care copiii și adolescenții se adună pentru diverse activități educaționale sau culturale. Aici au fost reînviate unele tradiții locale, precum Călușul și Drăgaica.

Mănăstirea se află la capătul unui drumeag liniștit de 1-2 kilometri, îngust și mărginit de păduri, și a luat naștere pe teritoriul unei foste cazarme militare. Dacă te uiți atent, în curtea mănăstirii vei vedea unele dintre chilii ridicate pe mici dealuri, care în trecut erau folosite ca bază de exerciții pentru soldați. Locul găzduiește pelerini în condiții modeste și în baza unor donații, dar depinde de perioada anului și de gradul de ocupare.

Cazematele sunt fortificații de beton armat, construite pentru a rezista la bombardamente și a proteja soldații și echipamentele militare. Ele apărau puncte cheie precum Podul Prieteniei și căile de acces spre țară. Deși nu sunt valorificate ca atracții turistice, cazematele pot fi interesante pentru pasionații de istorie și arhitectură militară. Pe Via Danubiana, poți vizita una dintre ele în comuna Slobozia, la doar 10 minute cu mașina sau 15-20 minute cu bicicleta de Giurgiu.

Aflată chiar sub Podul Prieteniei, Ciobanu este una dintre multele insule dunărene care s-au format prin acumularea de sedimente în albia fluviului, oferind un habitat specific pentru diverse specii de plante și animale. Insula are un teren nisipos și vegetație specifică zonelor umede. Deși e mică, insula e importantă din punct de vedere ecologic, mai ales într-o zonă în care infrastructura modernă, precum Podul Prieteniei, domină peisajul. 

Plajă sălbatică, pădure, nisip fin și valuri formate de ambarcațiunile care trec adesea prin zonă. Apusuri de poveste pe care le poți admira fie din barcă, fie de pe malul Dunării. Ce-ți poți dori mai mult într-o vară toridă, după o zi agitată? Insula face parte dintr-o rețea de ostroave și brațe ale Dunării. Pentru că este periodic inundată, mai ales în timpul creșterii nivelului apei în primăvară, insula are parte de o vegetație bogată și variată.

Una dintre cele mai populare și mai accesibile plaje pentru localnicii din Giurgiu, loc de întâlnire încă din perioada interbelică, când Giurgiu era un oraș înfloritor, cu o viață socială activă. După al Doilea Război Mondial și în perioada comunistă, plaja a început să fie neglijată din cauza urbanizării și industrializării. Totuși, potențialul de revitalizare al plajei este încă un subiect de interes pentru comunitate.

Cunoscută drept „Vama Veche a Dunării”, Plaja Gostinu se află la capătul satului cu același nume și este un loc care adună tot mai mulți turiști anual, la doar 20 de kilometri distanță de orașul Giurgiu. Deși zona nu a reușit să se dezvolte din punct de vedere turistic, nu oferă opțiuni de cazare sau restaurante, călătorul este atras aici mai degrabă pentru liniștea locului și pentru bucuria de a se scălda. 

Este un loc renumit pentru ciorba de pește. De pe terasa restaurantului poți vedea cum vin și pleacă navele de croazieră fluvială sau poți întrezări blocurile înalte de la Ruse.

Pe lângă ciorba de pește, poți completa meniul cu icre, salată de fructe de mare, scrumbie afumată sau obleți prăjiți. Ca specialități, poți alege între saramura de crap, crapul prăjit, șalăul prăjit, somnul pane, saramura de somn sau de păstrăv. Orice ai alege, musai să fie însoțit de mămăliguță și mujdei.

Dacă ești pe lângă Dunăre, nu poți rata plăcinta dolangaci. Numele ei vine din turcă şi înseamnă încâlcit, labirint, dar ea este adusă peste apă de vecinii bulgari. Plăcinta, care a devenit tradițională în zona Dobrogei, combină foile subțiri de aluat cu o umplutură de dovleac, fiind apreciată pentru gustul său fresh și pentru textura sa fină.

În Giurgiu, poți cere această plăcintă la cofetăriile Sofia (sunt trei în oraș). Trebuie să plasezi comanda cu 24 de ore înainte, ca să aibă timp să o prepare. Nu poți comanda decât o tavă întreagă, care va costa între 50-70 lei, dar îți va hrăni câțiva prieteni sau poate că va fi desertul tău pentru următoarele zile de drumeție pe Via Danubiana.

Număr de telefon pentru comenzi:
0722 629 569

Terasa cu aer hipiot, cu scaune de lemn colorate și decoruri din papură, stă la umbra unor sălcii din apropierea debarcaderului de la podul Bizetz, în buza apei, și oferă o panoramă completă asupra Cetății Giurgiu.

Restaurantul oferă fructe de mare, dar și plimbări cu hidrobicicleta și este deschis zilnic, de la 9:00 până la miezul nopții. Tot aici a fost instalată şi o staţie de încărcare pentru vehicule electrice.

Pontonul de pe Dunărea giurgiuveană se află în sufletul fluviului. Vei găsi liniștea de care ai nevoie și vei putea admira Dunărea de pe ponton.

Barca este amenajată cu un dormitor, un living, o bucătărie complet utilată, precum și două băi cu duș. Aici o să găsești și Wi-Fi, o terasă cu bar și parcare privată gratuită.

Ascunzișul acesta cochet de pe Via Danubiana se află la doar 15 minute de mers pe jos de centrul orașului Giurgiu și la trei minute distanță cu mașina. Este la aproximativ 80 kilometri distanță de Aeroportul Internațional Henri Coandă.

Număr de telefon:
0745 608 804

Dacă vrei să te răsfeți, Ambar Hotel este pentru tine. Îl găsești în centrul orașului Giurgiu, în vecinătatea Muzeului Județean. Găsești aici și un centru de fitness, o grădină, un lounge comun și o terasă. Tot aici vei avea un restaurant care servește preparate din bucătăria italiană și o parcare privată.
Unele camere oferă balcoane cu vedere spre oraș. Partea cea mai bună e că găsești și o saună, care poate fi potrivită după o zi lungă pe Via Danubiana.

Număr de telefon:
0724 256 970

Aici găsești camere cu paturi twin sau matrimoniale, băi proprii și mic dejun continental. Este printre puținele locuri în care poți rămâne peste noapte în Giurgiu, dacă vii cu un grup sau cu familie numeroasă. Menționăm că nu l-am testat, însă scorul de 7.6 de pe booking și review-urile bune de acolo ne-au
încurajat să-l dăm mai departe. Dacă îl vei încerca, așteptăm oricând feedback despre el. Se află la 30 de minute distanță de mers pe jos de centrul orașului Giurgiu, sau la câteva minute, cu mașina.

Număr de telefon:
0732 320 018

Găzduiește pelerini în condiții modeste și în baza unor donații, dar depinde de perioada anului și de gradul de ocupare. De sunat în prealabil pentru a confirma dacă există locuri disponibile.

Număr de telefon:
0731 731 451

Pune la bătaie curtea Centrului de tineret din comuna Găujani pentru mai multe corturi. Poate caza și în casă câteva persoane. Poate găti, cu ajutorul altor vecine din comunitate, un meniu stabilit de comun acord, dacă este anunțată cu cel puțin o zi înainte. Poate servi masa afară, pe prispa casei, dacă vremea o permite. În sezonul potrivit își dorește să organizeze întruniri de gătit afară, în grupuri, poate chiar cu tine și prietenii tăi.

Număr de telefon:
0726 481 031

Oferă plimbări cu bărci de 8 locuri sau cu vaporașe care acomodează până la 12 persoane. Te poți plimba între 8-20 km pe Dunărea giurgiuveană, în funcție de ce alegi. Îți poți duce prietenii până pe Insula Mocanu (20 km în aval) sau poți ajunge până la plaja cea mai populară, Gostinu (40 km în aval).

Prețurile sunt cuprinse între 100-1000 lei, în funcție de grup, de destinație și de ambarcațiunea aleasă.

Punctul de plecare al bărcilor este Docul de la Plaja Veche, lângă fosta Fabrică de Zahăr din Giurgiu.

Emil poate organiza și alte activități precum pescuit, plajă, grătar, foc de tabără.

Număr de telefon:
0744 644 314

Îți poate oferi cel mai bun borș de pește, dacă îl anunți cu vreo două zile înainte și îi spui pentru câte persoane (este nevoie de timp pentru că e vorba de „o găteală mai înceată la mijloc”).
Oferă și plimbări pe Dunăre cu un vaporaș, pentru maximum 20-25 persoane. La el găsești și pește proaspăt (dacă nu are el, sigur te va direcționa spre cineva care are).

Poate caza și două persoane într-o căsuță tip ponton, iar costul este de 50 lei/ pers/ noapte. Ar fi bine să îi comunici la telefon în prealabil toate dorințele și zilele în care vii, ca să fii sigur că îl găsești la ponton pe nea Ion.

Număr de telefon:
0726 727 103

Este un localnic care a redescoperit frumusețea Dunării giurgiuvene (oraș în care a crescut) după câțiva ani petrecuți în agitația Capitalei. El poate acomoda două persoane într-un apartament care oferă, de pe terasă, și cel mai bun view asupra orașului.

Florin îți poate fi ghid prin istoria orașului Giurgiu, te poate plimba cu caiacul pe Dunăre și îți poate arăta unele dintre principalele insule iubite de localnici. Tot el te poate conecta cu alți oameni din comunitate, fiind printre fondatorii aWhere14, o asociație giurgiuveană care vrea să promoveze colaborarea locală.

Număr de telefon
0766 502 765