Amenajată de-a lungul Dunării, faleza oferă o panoramă superbă și este un loc preferat de localnici și turiști pentru plimbări relaxante în aer liber. Zona dotată cu alei, bănci și spații verzi, este ideală pentru o pauză după o plimbare lungă, pedalat sau vâslit pe Via Danubiana. Pin pe hartă aici.

Plantată în ultimii ani de Asociația MaiMultVerde la doar 10 minute de centrul orașului Giurgiu, Pădurea Cama acoperă o suprafață de 20 de hectare pe care au fost plantați peste 250.000 de arbori și arbuști din 55 de specii. Aici se află și 3 picturi murale realizate de Wanda Hutira pe pilele din beton ale unui pod dezafectat aflat pe malurile canalului care leagă orașul Giurgiu de Dunăre. Punct pe hartă aici.

Construită pe malul Dunării în secolul al XIV-lea de Mircea cel Bătrân, Cetatea Giurgiu reprezintă un important monument istoric la granița dintre România și Bulgaria. Astăzi, cetatea (mai bine zis bucățile de pereți care au mai rămas din ea), rămâne un simbol al istoriei, al rezistenței locale și al arhitecturii medievale din Balcani, și a fost consolidată în ultimii ani de primăria orașului. Punct direct pe hartă aici.

Podul Bizetz din Giurgiu este unic în Europa datorită construcției sale curbate, o provocare mare pentru arhitectul Anghel Saligny și constructorul Ion Ionescu Bizetz. Terminat în 1905, a fost primul pod din Europa construit curbat pe orizontală. Acesta a fost ridicat peste bazinul Sfântul Gheorghe pentru a sprijini urbanizarea insulei Ramadan (Plaja Veche) și dezvoltarea industrială a orașului. Vechiul pod rămâne până astăzi un reper în dezvoltarea orașului. Punct direct pe hartă aici.

Bordeiul istoric din Giurgiu stă ascuns pe o străduță mică și liniștită de case. Este ultima de acest fel din oraș care a rămas în picioare și reprezintă un model tradițional de locuință de la câmpie. Dacă ajungi aici, vei fi întâmpinat cu căldură de proprietari, care cel mai probabil te vor invita să fotografiezi de aproape această mică bucată de istorie locală. Punct pe hartă aici.

Vei găsi aici artefacte locale și naționale, documente istorice, precum și obiecte descoperite în săpături arheologice din regiune, care oferă informații despre civilizațiile și așezările istorice care au existat pe teritoriul județului Giurgiu. Muzeul oferă expoziții despre tradițiile locale, costume populare și obiecte de artizanat, plus un „arbore” al domnitorilor care au trecut pe aici și un istoric al conflictelor cu Imperiul Otoman. Punct pe hartă aici.

Construit în 1866, în stil neoclasic, din cărămidă și piatră, Turnul cu Ceas se află chiar în centrul orașului, în apropierea Pieței Centrale. Acesta are aproximativ 30 de metri înălțime, iar ceasul de pe fațadă avea misiunea să dea localnicilor ora exactă. De-a lungul timpului, turnul a suferit modificări și restaurări, a rămas un simbol al orașului, însă nu mai este funcțional în prezent. Punct pe hartă aici.

Podul Giurgiu-Ruse, cunoscut ca „Podul Prieteniei” leagă cele două orașe din țările vecine România-Bulgaria și este considerat unul dintre cele mai complexe proiecte de inginerie de la acea vreme (a fost inaugurat în 1954). Podul are peste 2.000 de metri lungime și 30 de metri lățime, cu două niveluri: unul pentru trafic rutier și unul pentru feroviar, dar include și un trotuar pentru pietoni. Este o legătură esențială între cele două țări, facilitând comerțul și turismul. Punct pe hartă aici.

Centrul se află într-o casă veche, boierească, în comuna Găujani, la doar 30 de kilometri distanță de orașul Giurgiu. Clădirea adăpostește un mic muzeu cu costume tradiționale, dar este și loc de întâlnire și lucru pentru femeile din comunitate. Centrul educațional de tineret reprezintă și un spațiu viu în care copiii și adolescenții se adună pentru diverse activități educaționale sau culturale. Aici au fost reînviate unele tradiții locale, precum Călușul și Drăgaica. Punct pe hartă aici.

Mănăstirea se află la capătul unui drumeag liniștit de 1-2 kilometri, îngust și mărginit de păduri, și a luat naștere pe teritoriul unei foste cazarme militare. Dacă te uiți atent, în curtea mănăstirii vei vedea unele dintre chilii ridicate pe mici dealuri, care în trecut erau folosite ca bază de exerciții pentru soldați. Locul găzduiește pelerini în condiții modeste și în baza unor donații, dar depinde de perioada anului și de gradul de ocupare. Punct pe hartă aici.

Cazematele sunt fortificații de beton armat, construite pentru a rezista la bombardamente și a proteja soldații și echipamentele militare. Ele apărau puncte cheie precum Podul Prieteniei și căile de acces spre țară. Deși nu sunt valorificate ca atracții turistice, cazematele pot fi interesante pentru pasionații de istorie și arhitectură militară. Pe Via Danubiana, poți vizita una dintre ele în comuna Slobozia, la doar 10 minute cu mașina sau 15-20 minute cu bicicleta de Giurgiu. Pin pe hartă aici.

Aflată chiar sub Podul Prieteniei, Ciobanu este una dintre multele insule dunărene care s-au format prin acumularea de sedimente în albia fluviului, oferind un habitat specific pentru diverse specii de plante și animale. Insula are un teren nisipos și vegetație specifică zonelor umede. Deși e mică, insula e importantă din punct de vedere ecologic, mai ales într-o zonă în care infrastructura modernă, precum Podul Prieteniei, domină peisajul. Pin pe hartă aici.

Plajă sălbatică, pădure, nisip fin și valuri formate de ambarcațiunile care trec adesea prin zonă. Apusuri de poveste pe care le poți admira fie din barcă, fie de pe malul Dunării. Ce-ți poți dori mai mult într-o vară toridă, după o zi agitată? Insula face parte dintr-o rețea de ostroave și brațe ale Dunării. Pentru că este periodic inundată, mai ales în timpul creșterii nivelului apei în primăvară, insula are parte de o vegetație bogată și variată. Pin pe hartă aici.

Una dintre cele mai populare și mai accesibile plaje pentru localnicii din Giurgiu, loc de întâlnire încă din perioada interbelică, când Giurgiu era un oraș înfloritor, cu o viață socială activă. După al Doilea Război Mondial și în perioada comunistă, plaja a început să fie neglijată din cauza urbanizării și industrializării. Totuși, potențialul de revitalizare al plajei este încă un subiect de interes pentru comunitate. Punct pe hartă aici.

Cunoscută drept „Vama Veche a Dunării”, Plaja Gostinu se află la capătul satului cu același nume și este un loc care adună tot mai mulți turiști anual, la doar 20 de kilometri distanță de orașul Giurgiu. Deși zona nu a reușit să se dezvolte din punct de vedere turistic, nu oferă opțiuni de cazare sau restaurante, călătorul este atras aici mai degrabă pentru liniștea locului și pentru bucuria de a se scălda. Punct pe hartă aici.